
Securitate Cibernetică
Securitate Cibernetică
În România, datele Microsoft și LinkedIn sugerează că cererea de competențe de securitate cibernetică a crescut cu 31% doar în ultimul an. În acest context, a devenit aproape o cerință de bază ca oamenii să poată identifica riscurile cibernetice și să învețe să se protejeze.
Securitatea cibernetică este din ce în ce mai importantă în zilele noastre, cu viteza și ușurința cu care informațiile pot fi preluate și folosite. Este o responsabilitate pe care o avem cu toții de a ne asigura că datele sunt păstrate în siguranță. Cu cât suntem mai conectați, cu atât mai mult crește expunerea noastră la riscuri informatice. Oricine, de la indivizi la întreprinderi, poate fi ținta unui atac cibernetic.
Definiția securității cibernetice
Securitatea cibernetică este un set de procese, bune practici și soluții tehnologice care contribuie la protejarea sistemelor critice și rețelelor împotriva atacurilor digitale. Deoarece datele au proliferat și tot mai multe persoane lucrează și se conectează de oriunde, utilizatorii rău intenționați au dezvoltat metode sofisticate pentru a obține acces la resursele dvs. și a fura date, a vă sabota firma sau a obține bani de la dvs. În fiecare an, numărul atacurilor crește, iar adversarii dezvoltă noi metode de evitare a detectării. Un program eficient de securitate cibernetică include persoane, procese și soluții tehnologice care, împreună, reduc riscul de perturbare a activității, de pierderi financiare și de deteriorare a reputației în urma unui atac.
Tipuri de amenințări de securitate cibernetică
O amenințare de securitate cibernetică este o încercare intenționată de a obține acces la sistemul unei persoane sau al unei organizații. Utilizatorii rău intenționați își dezvoltă continuu metodele de atac pentru a evita detectarea și a exploata vulnerabilitățile noi, dar se bazează pe câteva metode comune pentru care vă puteți pregăti.
Malware
Malware-ul este un termen generic pentru orice software rău intenționat, inclusiv viermi, ransomware, spyware și viruși. Este proiectat să dăuneze computerelor sau rețelelor prin modificarea sau ștergerea fișierelor, extragerea datelor confidențiale, cum ar fi parolele și numerele de cont, sau trimiterea de e-mailuri sau trafic rău intenționat. Malware-ul poate fi instalat de un atacator care obține acces la rețea, dar, de multe ori, utilizatorii implementează involuntar malware pe dispozitive sau în rețeaua firmei după ce fac clic pe un link greșit sau descarcă o atașare infectată.
Ransomware
Ransomware-ul este o formă de extorcare care utilizează malware pentru a cripta fișiere, făcându-le inaccesibile. Atacatorii extrag adesea date în timpul unui atac cu ransomware și pot amenința să le publice dacă nu primesc plăți. În schimbul unei chei de decriptare, victima trebuie să plătească o răscumpărare, de obicei în criptomonedă. Nu toate cheile de decriptare funcționează, așadar, plata nu garantează că fișierele vor fi recuperate.
Inginerie socială
În domeniul ingineriei sociale, atacatorii profită de încrederea utilizatorilor pentru a-i păcăli să le ofere informații despre cont sau să descarce malware. În aceste atacuri, utilizatorii rău intenționați își asumă identitatea unui brand cunoscut, unui coleg sau prieten și utilizează tehnici psihologice precum crearea unui sentiment de urgență pentru a-i convinge pe oameni să facă ceea ce ei doresc.
Phishing
Phishing-ul este un tip de inginerie socială care utilizează e-mailuri, mesaje text sau mesaje de poștă vocală care par să provină de la o sursă de încredere, pentru a convinge alte persoane să divulge informații confidențiale sau să facă clic pe un link necunoscut. Unele campanii de phishing sunt trimise unui număr foarte mare de persoane, în speranța că măcar o singură persoană va face clic. Alte campanii, numite phishing țintit, sunt mai direcționate și se concentrează pe o singură persoană. De exemplu, un adversar poate pretinde că este un căutător de locuri de muncă pentru a păcăli un recrutor să descarce un CV infectat.
Amenințări din interior
Într-o amenințare din interior, persoane care au deja acces la unele sisteme, cum ar fi angajații, furnizorii sau clienții, provoacă o breșă în securitate sau o pierdere financiară. În unele cazuri, acest rău este neintenționat, de exemplu, atunci când un angajat postează accidental informații confidențiale într-un cont personal din cloud. Dar unii utilizatori acționează cu rele intenții.
Amenințare persistentă avansată
Într-o amenințare persistentă avansată, atacatorii obțin acces la sisteme, dar rămân nedetectați pe o perioadă lungă de timp. Adversarii cercetează sistemele firmei țintă și fură date fără a declanșa contramăsuri de apărare.
Actori în domeniul amenințărilor cibernetice
Un actor din domeniul amenințărilor cibernetice (cunoscut și ca "actor de amenințare") este o persoană sau un grup care desfășoară sau ajută atacurile cibernetice asupra dispozitivelor, sistemelor și rețelelor. Iată cei mai frecvenți cinci actori în domeniul amenințărilor cibernetice de astăzi.
- Infractorii cibernetici
Hackeri care lucrează în afara legii, de obicei pentru profit sau răzbunare. Infractorii cibernetici reprezintă cel mai frecvent actor de amenințare din lumea digitală, majoritatea măsurilor de securitate cibernetică fiind concepute pentru a preveni accesul neautorizat la sistemul sau la datele dvs. sensibile.
- Persoane cu acces la informații privilegiate
Persoane care fac deja parte dintr-o organizație, cum ar fi angajații companiei. Persoanele care au acces la informații privilegiate au acces la rețelele interne ale organizației și dețin informații (sau alte resurse) pe care persoanele din exterior nu le dețin.
- Actori statali
Actorii statali sunt hackeri sprijiniți (sau cel puțin autorizați) de stat pentru a se angaja în atacuri cibernetice împotriva entităților geopolitice, de obicei pentru a fura secrete militare, a sabota infrastructura sau a răspândi dezinformarea.
- Hacktiviști
Hacktiviștii vizează guverne, corporații sau persoane fizice pentru a promova agende sociale și politice. Un hacktivist poate încerca să divulge publicului informații confidențiale dăunătoare sau să perturbe activitățile țintei prin atacuri DDoS, de exemplu.
- Organizații teroriste
Hackerii pot fi afiliați cu organizații teroriste cunoscute. Atacurile lor cibernetice vizează de obicei infrastructura, credibilitatea sau populația anumitor națiuni (cum ar fi Statele Unite) sau sunt utilizate pentru a ajuta atacurile teroriste din lumea reală.
Cine este responsabil cu reglementarea securității cibernetice?
Reglementarea în materie de securitate cibernetică este gestionată de autoritățile naționale, de autoritățile de reglementare din domeniu și de asociațiile de securitate cibernetică. În ciuda prezenței la nivel mondial și a accesibilității internetului, fiecare regiune are propriile metode de reglementare a securității cibernetice. De exemplu, UE a înființat Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru a contribui la modelarea politicii, a pus în aplicare Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice pentru a stabili standarde comune de securitate cibernetică între statele membre și a adoptat Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) pentru protecția datelor.
De ce este importantă securitatea cibernetică?
Lumea de astăzi este mai conectată ca oricând. Economia globală depinde de persoanele care comunică pe toate fusurile orare și accesează informațiile importante de oriunde. Securitatea cibernetică permite productivitatea și inovarea, oferindu-le oamenilor încrederea de a lucra și a socializa online. Soluțiile și procesele potrivite le permit firmelor și guvernelor să profite de tehnologie pentru a îmbunătăți modul în care comunică și livrează servicii, fără a crește riscul de atac.
Pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică și pentru a ne proteja de amenințările cibernetice, factorii de decizie trebuie să învețe despre riscuri și să facă investiții în soluții de protecție informatică. De asemenea, trebuie să se implice angajații pentru a sensibiliza lumea la luarea unor măsuri simple de protecție cibernetică. Acest lucru include utilizarea parolelor puternice și a two-factor authentication (2FA) pentru ca responsabili cu datele să acorde securitate maximă datelor.
Nu există o rezolvare simplă pentru problemele de securitate cibernetică. Cu toate acestea, prin familiarizarea cu tehnologia și soluțiile existente precum blocarea utilizatorilor neautorizați sau folosirea controlului parental, securitatea cibernetică poate fi îmbunătățită semnificativ. Aceste soluţii au rolul de a garanta siguranţa datelor și de a preveni atacurile cibernetice malicious.
Securitatea cibernetică a devenit o preocupare majoră pentru guvernele și organizațiile din întreaga lume. Infrastructuratea cibernetică existentă permite răspândirea rapidă a amenințărilor la nivel global. Aceste amenințări nu numai că aduc atacuri informatice, dar pot include și alte forme de crimă informatică, cum ar fi spionajul și traficul de date.
În plus, odată cu extinderea rețelelor, agenturile publice și organizațiile au început să utilizeze instrumente precum procesorul de plăți cripto-monetar. Aceasta poate prezenta un risc suplimentar prin introducerea unor vulnerabilități în securitatea cibernetică. Pentru a se asigura că infrastructura cibernetică este sigură și pentru a oferi protecție adecvată împotriva atacurilor cibernetice, instituțiile și guvernele trebuie să ofere instrumente de securitate adecvate și eficiente.
Rezultatul unei deficiente de securitate poate fi costisitor şi poate duce la pierderea datelor sensibile, suspedarea activitatilor operationale si multe alte probleme ale infrastructurii IT. Securitatea cibernetica ramane o prioritate pentru organizatiile si guvernmentele din intreaga lume in acest moment si ar trebui sa ramana la fel in viitorul apropiat.
Având în vedere dependenta de tehnologie crescândă, se impune conturarea unei strategii bazate pe măsuri pro-active poate fi un mod inteligent si eficient de a rafina siguranța online pentru organizațiile și indivizii. Această strategie oferă organizatiilor o perspectivă necesară asupra tuturor aspectelor securitatii IT (tehnologia informației) si oferă toate uneltele necesare pentru a proteja informațiile critice și oportunitatile comerciale.
Odată ce se implementează aceste măsuri pro-active de securitate, utilizatorii pot spera la lupta eficientă împotriva ameninţarilor IT. De asemenea, metodele pro-active reduc riscul pierderilor financiare, vulnerabilitatea infrastructurii și conexiunilor hibride pe dispozitive diferite.
Pe de altă parte, fiecare organizație trebuie să acorde o atenție majora educarii și conștientizarii personalului care lucrează online. Acest lucru presupune acordarea informatiilor si unor seturi detaliate cu standardele și practicile corecte privind securitatea IT. Astfel se va asigura prevenirea erorilor umane ale personalului și se va limita expunerea la vulnerabilitati cibernetice.
Educarea continua a celor responsabili desecuritate este o alta parte esenţiala a securitatii cibernetice. Trebuie sa fim vigilenti si să reacţionam rapid la ameninţarile IT care exista, asigurandu-ne ca tot hardware-ul si software-ul este up to date.
În concluzie, strategia bazatit pe măsuri pro-active privind securitatea cibernetica devine din ce în ce mai importanta in era tehnologica moderna pentru protejarea unicitatii si confidentialitatii resurselor importante. Doar prin angajarea unor masuri corecte si preventive in materie de securitate IT vom putea asigura protectia deplina a infrastructurii organizatiei noastre și vom prevenire orice neajunsuri in utlimii ani.